Autor: Andreea Neferu
Citeste articolul original pe site-ul publicatiei

Industria cimentului din Ro­mâ­nia, dominată de cei trei mari gi­ganţi mondiali Heidel­bergCe­ment (Germania), Lafarge (Fran­ţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor.

Mihai Rohan, supranumit "tatăl ci­mentului", cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a con­dus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Hol­ding, şi-a încheiat mandatul la înce­pu­tul acestui an, în locul său venind Flo­rian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu, scrie revista BUSINESS Magazin.

În cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproa­pe şapte ani subsidiara locală a elve­ţie­ni­lor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un co­na­ţional la cârma afacerilor din Ro­mâ­nia: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.

La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.

Pe podiumul profitabilităţii

Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 mil. euro (deşi Rohan a fost director al Carpatce­ment în pe­rioa­da 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că ante­rior la Ministerul de Finanţe apăreau re­zultate financiare foarte mici sau lipseau).

În acelaşi timp Wirth a generat 200,4 mil. euro profit pentru grupul elve­ţian Holcim în perioada sa de mandat (2004-2010), potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza infor­ma­ţiilor de la Ministerul de Finanţe.

Pe de altă parte, Phillippe Ques­tiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 mil. euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.

În total, profituri nete de peste 1,25 mld. euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 mld. euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.

Producătorii de ciment s-au numă­rat, de altfel, printre cei mai profitabili ac­tori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi men­ţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%. Deşi afacerile au scă­zut pe fondul reducerii cererii, două din­tre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatce­ment Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut.

Singurii care au avut o profita­bili­ta­te mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în con­di­ţiile în care au devenit liderii pieţei lo­cale de ciment, cu un rulaj de peste 196 mil. euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.

"Suntem aliniaţi în mare măsură la nivelul marjei operaţionale cu cifrele grupului Holcim. Diferenţa dintre mar­je­le nete ale grupului şi ale Holcim Ro­mâ­nia a fost cauzată de cheltuielile de in­vestiţii din ultimii ani. Marjele de pro­fit nete sunt afectate şi de cotele de impozit pe profit care sunt diferite de la o ţară la alta, mai ales la nivel consoli­dat", spune Daniel Bach, şeful Holcim.

Compania a investit pe piaţa locală începând cu 1997 până în prezent circa 700 mil. euro, cel mai important proiect al companiei fiind modernizarea liniei de producţie şi de distribuţie de la fabri­ca de ciment de la Câmpulung. Acolo au fost alocate fonduri de peste 170 mil. euro în perioada 2005-2010.

Cu excepţia Holcim România, care în ultimii cinci ani a avut în general mar­je de profit apropiate de cele ale gru­pu­lui, subsidiarele locale ale Lafarge şi HeidelbergCement au reuşit să întreacă grupul în termeni de profitabilitate.

La nivel de grup, Lafarge a înregis­trat marje de circa 4-11% în ultimii cinci ani, dar profitul filialei din Româ­nia nu a coborât sub 32%, atingând chiar peste 44% în 2008, anul de glorie al cimen­tiş­tilor.

Aceeaşi situaţie şi în cazul Carpat­cement, care a avut marje apro­piate de 30% în ultimii cinci ani, în condiţiile în care la nivel de grup indica­to­rul a cobo­rât în unii ani şi la puţin sub 2%. În 2010 Carpatcement a generat 11% din pro­fitul net al Heidel­bergCe­ment, po­tri­vit calculelor BUSINESS Magazin pe baza rapoartelor financiare din 2010.

Ce spun însă companiile despre această situaţie?

"Nu credem că este relevantă com­pa­raţia la nivelul profitului net între rezul­tatele obţinute la nivel inter­na­ţio­nal şi rezultatele dintr-o singură ţară, pentru că la nivelul grupului se regă­sesc şi costuri de finanţare semni­fi­ca­ti­ve afe­ren­te proiectelor de creştere stra­te­gică a acestuia", spune Florian Al­dea, direc­to­rul general al Carpatcement. El explică în continuare că deşi la nivel local marja s-a ridicat la 30%, în realitate profitul ope­raţional a fost de 20%, restul fiind venituri din alte activităţi sau vânzări de active. "Putem face însă o comparaţie în­tre marja profitului operaţional înre­gis­trat la nivel de ţară şi cea înregistrată la nivel de regiune, Europa de Est - Asia Centrală. Potrivit raportului anual pe 2010 al grupului, s-au situat la un nivel apropiat", potrivit lui Aldea.

Întrebarea care rămâne pe buzele tu­turor atunci când vine vorba de indus­tria cimentului este însă: cum scoţi bani din piatră seacă? Pentru că până la ur­mă producţia de ciment începe în carie­ra de calcar şi se termină în silozurile de ci­ment. Mai departe, cimentul se trans­formă, în amestec cu apă, nisip, pietri­şuri şi alţi aditivi, în beton, potrivit heidelbergcement.ro.

Noul director de la Carpatcement arată că în spatele procesului de pro­duc­ţie, care poate părea la prima vedere extrem de complicat, stau strategii bine pu­se la punct. "Rezultatele pozitive ob­ţi­­nute de compania noastră în 2010 au fost posibile datorită unui manage­ment adecvat al costurilor, corelat cu un ma­nagement al riscurilor, dar şi colabo­ră­rilor strategice pe care le-am avut cu par­tenerii noştri şi datorită relaţiilor de în­cre­dere pe care le-am construit în timp cu clienţii şi furnizorii noştri", explică Aldea.

Ce se va întâmpla însă anul acesta şi care sunt estimările privind producţia de ciment la nivel naţional?

Piaţa cimentului a reuşit să-şi revină uşor în 2011, în condiţiile în care pro­duc­ţia a crescut cu 8,1% în primul semestru, la 3,18 milioane de tone. Vânzările in­ter­ne au avansat cu 2,4%, la 2,95 milioa­ne de tone, potrivit patronatului din in­dus­tria cimentului CIROM.

Cifrele sunt confirmate şi de jucăto­rii din piaţă, care vorbesc deja de rezul­ta­tele la nouă luni. "În ciuda contextului eco­nomic dificil, am reuşit să obţinem rezultate satisfăcătoare în primele nouă luni ale anului 2011. Vânzările s-au si­tuat la un nivel similar cu cel înregis­trat în aceeaşi perioadă a anului 2010. Având în vedere atât că pro­iectele anunţate de stat nu au dema­rat încă, cât şi întâr­zie­rea lucrărilor mari de infrastructură, con­sumul a fost susţinut de proiecte in­di­viduale şi consumatorii mici", spune Aldea de la Carpatcement.

Speranţele sale se îndreaptă către anul 2012, când "probabil" vom putea vor­bi de o revenire mai puternică a pie­ţei, în condiţiile în care România are ne­voi mult mai mari de investiţii decât alte sta­te din Uniunea Europeană. "Dacă gu­vernul va respecta programul de lu­crări de infrastructură promise, probabil că ponderea acestora în piaţa con­struc­ţi­ilor se va mări faţă de lucră­rile rezi­den­ţiale", adaugă Aldea.

Astfel, el apre­cia­ză o revenire reală a pieţei doar când vor exista şi finan­ţările pentru lucrări. În plus, este ne­voie ca investitorii privaţi să îşi recape­te încrederea în mediul de afa­ceri. În acest context, Carpatcement esti­mează creşteri ale pieţei locale a ci­men­tului de până la 2-5% anul viitor, însă Aldea atenţionează că nu poate fi cuan­tificat încă impactul pe care apariţia unui nou val de criză l-ar putea avea asupra acestei industrii.

Despre viitoarele turbulenţe eco­no­mi­ce vorbeşte şi Daniel Bach de la Holcim.